Nomad – Ultima Șansă

Știu că de mâine mă scutur de praf
O iau de la cap, știu că pot să o fac
Prin câte treci, câte încerci, din toate înveți.
M-am târât pe sub pământ, mai tot timpul căutând
Am și bune, am și rele multe, dar nu sunt un sfânt
M-am schimbat, anii trec, eu am multe de făcut
Atâtea posibilități, eu sunt la început
Au fost momente în viața mea, m-am purtat ca un tâmpit
Am dat-o în bară deseori, n-am învățat când am greșit
Zile proaste, seri prea lungi, când m-am pierdut cu firea
Multă ură și durere, uitasem ce e fericirea
Ca un bolnav parazitat, m-am trezit, m-am ridicat
Am învățat din nou să merg, prea sătul să stau în pat
Asta este șansa mea, să iau totul de la cap
E ziua în care o să-mi fac în viață curaj
Și mi-am jurat că o să fiu tare, tare
Și o să alerg către destin, chiar dacă plouă sau e soare
Ajung acolo și de-ar fi să dau ultima suflare
Închid ochii împăcat, iert pe toți, nu mă mai doare.

Refren:
Știu că de mâine mă scutur de praf
O iau de la cap, știu că pot să o fac
Prin câte treci, câte încerci, din toate înveți. |asta e ultima șansă|
Știu că de mâine mă scutur de praf
O iau de la cap, știu că pot să o fac
Prin câte treci, câte încerci, din toate înveți. |asta e ultima|

Mi-am dat seama de un lucru, mult prea târziu
Privind faptele acum, nici nu aș fi vrut să știu
Cât am fost de nepăsător, ia aminte
A trebuit să-mi pierd propriul părinte
Mi-aș dori altceva când toți vor acel ceva
Tipic cu lumea… Cre’ că aș fi eu altcineva
Când toți par să mă cunoască de undeva și nu-mi e totuna
N-am să-ncerc să plâng, dar cânt când simt
Nu regizez viața mea ca pe un film ieftin și tâmpit
N-am să te țin lângă mine când îți cauți sensul
N-am să opresc pe centură când ai greșit mersul
Nici mie nu-mi place că trec prin multe stări
Cu cât știu mai multe, am mai multe întrebări
Visez uneori realitatea altora, fără să-mi dau seama
Câți o visează pe a mea?