Mai pune, hai pune, pe bune..
Acum un an dădeam
Cu sapa pe ogor
De-o vreme o ard numai la mall
Te văd de cot numai cu grași
Bătrâni, da’ ăia-s full de cash
Mai e un moș ce mi-a promis
Că mergem la Paris
Chiar dacă lumea mă bârfește
Va fi ceva de vis
O să-nvăț să zic *Je suis*
Dar până-n vară
oare moșu’ mai trăiește?
Refren:
Mai pune, hai pune, pe bune
Să-mi pun silicoane
Și să-mi cumpăr zorzoane
Mai pune, hai pune, pe bune..
Când faci testamentu’
Îmi lași apartamentu’
Știi că te iubesc mult!
Mai pune, hai pune, pe bune..
Să-mi pun silicoane
Și să-mi cumpăr zorzoane
Nu te zgârci acum
Mai am un moș periculos
De la parnaie s-a întors
Nu aveai bani nici de troleu
Dar el te plimbă-n BMW-u’
Înainte să-i cunosc
Trebuie să recunosc
Că nu trăiam ca-n povești
Mâncam numai brânză cu ceai
Acum brânză cu mucegai
Doar să-i prostești că-i iubești
Refren:
Mai pune, hai pune, pe bune
Să-mi pun silicoane
Și să-mi cumpăr zorzoane
Mai pune, hai pune, pe bune..
Când faci testamentu’
Îmi lași apartamentu’
Știi că te iubesc mult!
Și de nu prea am bani
Tu nici nu gândești
Să vii cu mine
În Dacie nu-ți convine
No, o, o
Cizmele de cauciuc
Nu le mai porți că nu-ți vin bine
Ai doar fuste și botine
No, o, o
Îmi e dor de clipele
Când ne plimbam pe deal
Nu conta că aveai
Hainele pline de bălegar
Iar acum că ești o doamnă
Ce trebuie să faci mai întâi
E să nu mai porți ciorapii
Că au găuri în călcâi
Refren:
Mai pune, hai pune, pe bune
Să-mi pun silicoane
Și să-mi cumpăr zorzoane
Mai pune, hai pune, pe bune..
Când faci testamentu’
Îmi lași apartamentu’
Știi că te iubesc mult!
Refren:
Mai pune, hai pune, pe bune
Să-mi pun silicoane
Și să-mi cumpăr zorzoane
Nu te zgârci acum
Sensul versurilor
Piesa satirizează o femeie interesată de bani și de viața de lux, dispusă să se implice în relații cu bărbați mai în vârstă și bogați pentru a-și atinge scopurile materiale. Versurile evidențiază contrastele dintre trecutul modest și prezentul superficial, accentuând ipocrizia și lipsa de scrupule.