Piesa asta-i despre mine
Și sper că am scris-o bine
Eu știu că Franța-i lângă mine
La ei în Milano e mai bine
Știu toate planetele
Pluton, Veneția și Marte
Țările, vecinele
Americanii și chinezii și africanii-s lângă noi
Nu mă-ntreba capitalele
Că nu le cunosc pe dânsele
N-am habar ce au făcut
Eu m-am chinuit, sincer, tot anu’
Să-nvăț piese de Dani Mocanu, puse pe CD.
Cuvintele mele chiar n-are sens
Și-n exprimare tot timpu’ greșesc
Nu am fost la școală dar reușesc
Să spun cine sunt și aici mă opresc
Cuvintele mele chiar n-are sens
Și-n exprimare tot timpu’ greșesc
Nu am fost la școală dar reușesc
Să spun cine sunt și aici mă opresc
Asta-i Abecedar, cred
Mai bine îl fac mouse pad
Americanii ne mint
Că-i ăla blondu’ președinte
Știu că musonii ne conduce
Da-mi place c-are vorba dulce
Știi ce zic și mă-nțelegi
Sunt vorbele care le zic
Nu mă-ntreba capitalele
Că nu le cunosc pe dânsele
N-am habar ce au făcut
Eu m-am chinuit, sincer, tot anu’
Să-nvăț piese de Dani Mocanu, puse pe CD.
Cuvintele mele chiar n-are sens
Și-n exprimare tot timpu’ greșesc
Nu am fost la școală dar reușesc
Să spun cine sunt și aici mă opresc
Cuvintele mele chiar n-are sens
Și-n exprimare tot timpu’ greșesc
Nu am fost la școală dar reușesc
Să spun cine sunt și apoi mă opresc
Sensul versurilor
Piesa este o auto-ironie despre lipsa de educație și exprimare a naratorului. El recunoaște că nu are cunoștințe despre geografie sau politică, dar se concentrează pe ceea ce știe, cum ar fi piesele lui Dani Mocanu.
