Tu și cu mine,
Obișnuiam să fim împreună
În fiecare zi, împreună mereu
Simt cu adevărat
Că îmi pierd cel mai bun prieten
Nu pot să cred
Că acesta ar putea fi sfârșitul.
Se pare că cu toate acestea îmi dai drumul
Și, dacă e adevărat, atunci nu vreau să știu
Nu vorbi
Știu exact ce vrei să spui
Așa că te rog oprește-te și nu mai explica
Nu îmi spune fiindcă doare
Nu vorbi
Știu ce gândești,
Nu am nevoie de motivele tale
Nu îmi spune, fiindcă doare.
Amintirile noastre, ele pot fi îmbietoare
Dar unele sunt cu totul puternic înfricoșătoare
Așa cum vom muri, atât tu cât și eu
Cu capul în mâinile mele stau și plâng
Nu vorbi
Știu exact ce vrei să spui
Așa că te rog oprește-te și nu mai explica
Nu îmi spune fiindcă doare
Nu vorbi
Știu ce gândești
Nu am nevoie de motivele tale
Nu îmi spune, fiindcă doare.
Totul se termină
Trebuie să mă opresc să pretind cine suntem noi
Tu și cu mine
Eu pot să ne văd murind
Chiar murim?
Nu vorbi
Știu exact ce vrei să spui
Așa că te rog oprește-te și nu mai explica
Nu îmi spune fiindcă doare, nu, nu
Nu vorbi
Nu vorbi
Nu vorbi, oh
Știu ce gândești
Și nu am nevoie de motivele tale
Te cunosc bine
Te cunosc bine
Te cunosc foarte bine, oh
La da da da, la da da da
Nu, nu
Oh, oh
Taci, taci, iubitule
Taci, taci, iubitule
Taci, taci, nu îmi spune fiindcă doare
Taci, taci, iubitule
Taci, taci, iubitule
Taci, taci, nu îmi spune, fiindcă doare.
Sensul versurilor
Piesa descrie durerea unei despărțiri iminente. Protagonistul refuză să audă motivele celuilalt, preferând să rămână în ignoranță pentru a evita durerea.