Pegas:
Că ești singur, că n-ai banii, că toți te f*t cu aroganță,
ești chiriaș în garsonieră, cu foamea faci alianță.
Sunt etape de kkt în care poți să pici ușor,
te macină și mai tare să nu arăți la exterior.
Depresiile nervoase fac deja parte din tine,
nu e nimeni să te ajute cu o vorbă să te aline.
Nu te mai poți controla și ai reacții anormale,
ai la tine permanent cutia de Extraverale.
Stresul te apasă, începi să plângi fără motiv,
parcă te rupi în două și nu mai poți efectiv.
Nu ai chef de nimic și nici poftă de mâncare,
când te uiti la farfurie începi să plângi în continuare.
Prietenii își bat joc, le arde de caterincă,
când de fapt tu ești distrus, vorbești cu tine în oglindă.
Crezi că ești nebun și gândul asta te apasă,
de fapt nu ești nebun, ai o depresie nervoasă.
Mulțe gânduri nu-ți dau pace și te distrug și mai tare,
că nu știi dacă apuci să îți vezi băiatul mare,
dacă te regăsești în ceea ce am scris mai sus,
seamnă că maică-mea ce-a simțit aia mi-a spus.
>>refren:<<
Încă o strofă, o idee așezată pe hârtie,
și când ne lovim de greu zicem „așa a fost să fie”.
Hai să-ți zic, eu niciodată nu am crezut în destin,
ai o viață, e a ta, problemele trec și vin.
Ai o viață, e a ta, problemele trec și vin.
Hai să-ți zic, eu niciodată nu am crezut în destin,
și când ne lovim de greu zicem „așa a fost să fie”,
încă o strofă, o idee așezată pe hârtie.
Monkey:
Simți că nu mai poți și ceva te trage în jos,
vrei să faci ceva, dar totul e întors pe dos.
Ai cearcăne la ochi, și mușchii nu te mai țin,
pe tot drumul tău vezi doar urme de venin.
Nu mai înțelegi nimic, ești chiar rupt de realitate,
ești la fel ca un nebun ținut în captivitate.
Vrei să scapi de aici, să te duci în altă parte,
vrei o altă viață dar pentru tine nu se poate.
Ai ales alt drum, pot să zic nefericit,
ai rămas la fel cu un vis neîmplinit.
Vezi, ai un copil, și trebuie să-i oferi de toate,
el este încă mic și fără ajutor nu poate.
Toate zilele parcă îți sunt numărate,
în fiecare zi trăiești speranțele deșarte.
Dacă nu ai înțeles ce ți-am explicat mai sus,
seamnă că n-ai trăit lucrurile ce le-am spus.
Sensul versurilor
Piesa descrie stările de depresie, lupta cu greutățile vieții și sentimentul de neputință. Refrenul exprimă resemnarea în fața destinului, dar și o chemare la a nu crede orbește în el, ci a lupta pentru o viață mai bună.