Nimeni Altu’ – Viața și Timp

Doi zece doi zece..
Ce face statul? Te pune să-ți serbezi ziua de naștere
în weekend, că de ziua ta te ținea la muncă
Și ce mai face statul? Îți pune mereu taxe
Ca banii rămași pentru acasă întotdeauna să nu-ți ajungă.
Statul, exact asta e acțiunea descriptivă
E ca statul din verbul „a sta”, nu face nimic
Și e și plătit pentru asta, statul e primul bandit
Și ia tot de la toți, ascultă ce zic.
Ca imaginație au toți, dar simțul realității mai puțini
Vieți de film doar câțiva, cei mai mulți doar bășini
Ce fac ei acum e: „Hai să facem bani! ”
Iar ce fac eu acum e strict pentru fani.
Noi rămânem cu ideile și murim geniali
Ăștia scot multe mediocrități și par tari
Lipsa de bani naște caractere de șobolani
Și i-am văzut transformându-se în ultimii ani.
Muzica mea e viața mea, muzica lor e imaginația lor
Rămâne respect pentru ce am trăit după ce mor
După ce ei mor, o să ne amintim că își imaginau multe
Doar atât, nu mă lătra dacă nu muști, băi pisico, zât!
Că negativul sună bine, dar ce zici tu acolo nu e despre mine
E despre ce-ți place ție să crezi
fără să mă cunoști, reține, că-ți plantez mine
Și ține în tine cuiul să nu le mai detonezi???
Că sunt sursă generatoare de versuri și poezie
Dacă nu vă arătam calea n-aveați prea mulți ce scrie
Radiografie reală ca Madrid, legendar ca Dudu Georgescu
În cinematografie român genial gen Cristian Enescu.
[Refren]
Vorbesc din viață, eu zic din ce-am trăit
Tu-mi vorbești din cărți să-mi demonstrezi c-ai citit
Și până la urmă probabil tu tot asta ai citit
Că e vorba despre viață, viață și timp.
Eu vorbesc despre viață, zic din ce-am trăit
Tu-mi vorbești din cărți să-mi demonstrezi c-ai citit
Și până la urmă probabil tu tot asta ai citit
Că e vorba despre viață, viață și timp.
Abia aștept să ies din București toamna
Și s-aud sunetele roților de tren în ritm de samba
Îmi place mult să călătoresc, că la școală numai la asta mă gândeam
„Ce p**a mea stau aici și mă uit pe geam? ”
Și mi-era frică c-o s-ajung cândva fix ca tata
Acum mă gândesc că-mi doresc să trăiesc măcar cât tata
Să știu o treabă, să mă țină minte o stradă întreagă
Că o țară întreagă împachetează până pleacă.
Și păstrează speranța în suflet și zile bune
Când așteaptă micul dejun până ce soarele apune
Că vrem să ne vedem zâmbind că reușim în ceea ce ne place să iubim
Și vrem și bucurie atât cât mai trăim.
Dacă-ți dezvolți capacitățile dăruite de zei ești semizeu
Dacă-ți antrenezi abilitățile moștenite de la maimuțe ești semi-greu
Și un om cu caracter pare de modă veche
Dar am ales să mi-l păstrez, sunt stilul vechi, fără pereche
Și când îl asculți s-ar putea să te sperii
Sociopat în rap, precum o firmă de curățat mizerii
Pun sare berii și rup o foaie de hârtie
Dacă mi-ai vedea doar umbra ai ști sigur cine ar trebui să fie.
[Refren]
Că vorbesc din viață, eu zic din ce-am trăit
Tu-mi vorbești din cărți să-mi demonstrezi c-ai citit
Și până la urmă probabil tu tot asta ai citit
Că e vorba despre viață, viață și timp.
Eu vorbesc despre viață, zic din ce-am trăit
Tu-mi vorbești din cărți să-mi demonstrezi c-ai citit
Și până la urmă probabil tu tot asta ai citit
Că e vorba despre viață, viață și timp.
Asta a fost..