[Refren]
Oricum ai pistolul la tâmplă
Tu stai acasă și meditează la asta
Că dacă nu tragi tu, trag ei și-ți zboară țeasta.
Așa că hai pe ei, muthafucka
Nu mai sta că pleacă, nu mai spune: „Ce dacă?”
Așa că hai peste toți încă o dată
Că alor mei le datorează o viață furată.
La cât de mult o ard, ar trebui să le știu chimiile
Că la cât de mult o ard, mă salută și stafiile
Și știi că pot s-o țin așa trei săptămâni
Pentru că fumul ăsta, ăsta e bun pentru plămâni.
E obicei des, să vezi, s-a întâlnit mintea mea cu planta
Se potrivesc perfect ca bagabontul și doamna
O ardem toamna, o ardem vara
O ardem iarna și primăvara, o ardem seara.
O ardem noaptea pe fereastră
O ardem la tine acasă sau la terasă înainte și după masă
Ah, o ardem departe de casă
O ardem în alte țări pentru o viață mai frumoasă.
Și cântăm toți același lucru, vreau să mă bucur
Luați-vă banii înapoi, suntem sătui de trucuri
Simțim că tot ce ne înconjoară e o piesă clară
Simțim că tot ce vor pentru noi vine de afară.
Și a nu știu câta oară când simt nevoia s-o zic
Ăștia cred că ne-au răpit în total chiar prea mult timp.
[Refren]
Așa că de mâine nu te du la muncă
Ce mai poa’ să-ți facă? Oricum ai pistolul la tâmplă
Stai acasă și meditează la asta
Că dacă nu tragi tu, trag ei și-ți zboară țeasta.
Așa că hai pe ei, muthafucka
Nu mai sta că pleacă, nu mai spune: „Ce dacă?”
Așa că hai peste toți încă o dată
Că alor mei le datorează o viață furată.
Așa că de mâine nu te du la muncă
Ce mai poa’ să-ți facă? Oricum ai pistolul la tâmplă
Stai acasă și meditează la asta
Că dacă nu tragi tu, trag ei și-ți zboară țeasta.
Așa că hai pe ei, muthafucka
Nu mai sta că pleacă, nu mai spune: „Ce dacă?”
Așa că hai peste toți încă o dată
Că alor mei le datorează o viață furată.
Așa că de mâine nu te du la muncă
Ce mai poa’ să-ți facă? Oricum ai pistolul la tâmplă
Stai acasă și meditează la asta
Că dacă nu tragi tu, trag ei și-ți zboară țeasta.
Așa că hai pe ei, muthafucka
Nu mai sta că pleacă, nu mai spune: „Ce dacă?”
Anti-sistem la fel ca în clasa I, mă știi
Șapte ore, pachețel, muncă zi de zi
Șapte ani de muncă sunt chiar pierduți
Șapte ani petrecuți pe străzi sunt „Nopți prea lungi”.
Șapte ani de acasă sunt prea puțini
Mai mult de șapte ani de școală sunt inutili
Hai bre, dă-ne informația și du-te acasă
Nu ne mai zi nouă de d-astea că nu ne pasă.
Ridic o pasă colegilor de branșă
Că arta nu se ține în lesă, se ține în fașă
??? cu coarne de cerb???
Că treaba asta îți plimbă capul ca o caleașcă.
Așa că, ah, ia învârte-o pe asta
Am șapte cărți de aceeași valoare, știi Canasta
Și știi că n-aș sta în muzica asta
pe loc, sunt la foc automat ca și tasta.
Clic, clic, Enter, dă-te-n p***a mea
Că nici eu nu mă așteptam la așa ceva
Citește-mă de pe prompter, pe morții lor
Ăsta e un graffiti grav dat pe monitor.
[Refren]
Așa că de mâine nu te du la muncă
Ce mai poa’ să-ți facă? Oricum ai pistolul la tâmplă
Stai acasă și meditează la asta
Că dacă nu tragi tu, trag ei și-ți zboară țeasta.
Așa că hai pe ei, muthafucka
Nu mai sta că pleacă, nu mai spune: „Ce dacă?”
Așa că hai peste toți încă o dată
Că alor mei le datorează o viață furată.
Așa că de mâine nu te du la muncă
Ce mai poa’ să-ți facă? Oricum ai pistolul la tâmplă
Stai acasă și meditează la asta
Că dacă nu tragi tu, trag ei și-ți zboară țeasta.
Așa că hai pe ei, muthafucka
Nu mai sta că pleacă, nu mai spune: „Ce dacă?”
Așa că hai peste toți încă o dată
Că alor mei le datorează o viață furată.
Așa că de mâine nu te du la muncă
Ce mai poa’ să-ți facă? Oricum ai pistolul la tâmplă
Stai acasă și meditează la asta
Că dacă nu tragi tu, trag ei și-ți zboară țeasta.
Așa că hai pe ei, muthafucka
Nu mai sta că pleacă, nu mai spune: „Ce dacă?”
Așa că hai peste toți încă o dată
Că alor mei le datorează o viață furată.
O viață furată…
Sensul versurilor
Piesa exprimă frustrarea față de sistem și sentimentul că viața este controlată de factori externi. Refrenul îndeamnă la acțiune și la confruntare, sugerând că este mai bine să lupți decât să fii victimă. De asemenea, abordează tema dependenței și a căutării de refugiu în substanțe.