Plângi și te alinți
Te iubesc și profiți
Taci și crâșnesc din dinți
Te simt când minți
Tu știi să iubești
Doar urât îmi vorbești
Și zi de zi mă rănești
Și ce fals zâmbești.
Plângi și te alinți
Te iubesc și profiți
Taci și crâșnesc din dinți
Te simt când minți
Tu știi să iubești
Doar urât îmi vorbești
Și zi de zi mă rănești
Și ce fals zâmbești.
Am limite, nu te mai iert
Am obosit să te mai cred
Strânge pe cine vrei la piept
Locul tău nu pot să-l accept.
Am limite, nu te mai iert
Am obosit să te mai cred
Strânge pe cine vrei la piept
Locul tău nu pot să-l accept.
La fel spui mereu
Același clișeu
Ai devenit un om rău
Unde e puiul meu?
Unde-s nopțile?
Când ne trăiam visele
Aveam mare încredere
Te-ai schimbat, iubire.
La fel spui mereu
Același clișeu
Ai devenit un om rău
Unde e puiul meu?
Unde-s nopțile?
Când ne trăiam visele
Aveam mare încredere
Te-ai schimbat, iubire.
Am limite, nu te mai iert
Am obosit să te mai cred
Strânge pe cine vrei la piept
Locul tău nu pot să-l accept.
Am limite, nu te mai iert
Am obosit să te mai cred
Strânge pe cine vrei la piept
Locul tău nu pot să-l accept.
Am limite, nu te mai iert
Am obosit să te mai cred
Strânge pe cine vrei la piept
Locul tău nu pot să-l accept.
Am limite, nu te mai iert
Am obosit să te mai cred
Strânge pe cine vrei la piept
Locul tău nu pot să-l accept
Sensul versurilor
Piesa descrie durerea și dezamăgirea într-o relație toxică, unde încrederea a fost trădată. Protagonistul a ajuns la limita răbdării și nu mai poate accepta comportamentul abuziv al partenerului.