Ce mult te-ai schimbat și nu-mi vine să cred
Parcă nici nu mă mai vezi
zâmbești forțat, se vede pe fața ta
mai bine pleci din casa mea.
Ce mult te-ai schimbat și nu-mi vine să cred
Parcă nici nu mă mai vezi
Nu mai pot în pat să dorm
Cu o viperă de om.
Mereu ți-a fost gândul la el, femeie rea
Credeai că nu știu asta
Mă periai când te suna, în mine plângea inima
Perversă femeie și rea.
Îmi spuneai că mă iubești, ce frumos mințeai
Ce zâmbet fals tu poți să ai
Ai uitat de tot, de mine
Du-te la el că e mai bine
N-am putut să te cunosc în atâția ani
Cât de naiv eu eram
Ce râdeai când te suna
Când îi auzeai vocea.
N-am putut să te cunosc în atâția ani
Cât de naiv eu eram
Sunt sigur că și cu el
Ai să procedezi la fel.
Mereu ți-a fost gândul la el, femeie rea
Credeai că nu știu asta
Mă periai când te suna, în mine plângea inima
Perversă femeie și rea.
Îmi spuneai că mă iubești, ce frumos mințeai
Ce zâmbet fals tu poți să ai
Ai uitat de tot, de mine
Du-te la el că e mai bine.
Sensul versurilor
Piesa descrie dezamăgirea și furia naratorului față de infidelitatea partenerei sale. El își exprimă regretul că nu a văzut adevărata natură a femeii cu care a fost, acuzând-o de minciună și trădare.