Știu, neică, de ce mă lași:
Că eu n-am casă-n oraș,
Eu n-am bani și n-am mașină,
Dar am inimioara bună.
Știu, nană, că nu mă iei,
Nu mă vor părinții tăi,
Nu mă vor că nu-s bogată
Și n-am fântână la poartă.
Pentru ai tăi n-am avere,
Dar ție-ți sunt pe plăcere,
Și decât să suferim,
Hai, mai bine, să fugim,
Că dragostea nu-i pe bani
Să faci voia la dușmani.
Sensul versurilor
Piesa descrie o dragoste imposibilă din cauza diferențelor materiale. Protagoniștii decid să fugă împreună, deoarece consideră că dragostea nu ar trebui să fie condiționată de avere sau de aprobarea celorlalți.
