Nană rău mă păcăliși
Cu iubitul pe furișii
Nană rău mă păcăliși
Cu iubitul pe furișii
Să nu-ți pară nană rău
Când te-oi păcăli și eu
Să nu-ți pară nană rău
Când te-oi păcăli și eu
Că d-un an și două luni
Mă porți numai cu minciuni
Că d-un an și două luni
Mă porți numai cu minciuni
Cu minciuni, cu minciunele
Vorbe bune, vorbe rele
Că mă vrei, că nu mă vrei
Că mă iei, că nu mă iei
Dumnezeu să te ferească
De minciuna omenească
Dumnezeu să te ferească
De minciuna femeiască
Când ți-e dragostea mai dulce
Ea te lasă și se duce
Și se duce de la tine
Când îți e mai drag pe lume
Dumnezeu să te ferească
De minciuna femeiască
Când ți-e dragostea mai dulce
Ea te lasă și se duce
Și se duce de la tine
Când îți e mai drag pe lume
Sensul versurilor
Piesa descrie durerea și dezamăgirea provocate de înșelăciune și minciună într-o relație. Vorbitorul exprimă suferința cauzată de promisiuni false și avertizează asupra pericolelor minciunii, în special în dragoste.