La fântâna părăsită
nana al meu, puiul meu
Acum iarba-i pârjolită
nana al meu, puiul meu
Roata e pe-n două spartă
nana al meu puiul meu
Vădra în fântână-i scăpată
nana al meu, puiul meu
Că tu, neică, ai băut apă
nana al meu, puiul meu
Și-ai lăsat dorul în vădră
nana al meu, puiul meu
M-ai pus ca să beau și eu
nana al meu, puiul meu
Și-am luat din dorul tău
nana al meu puiul meu.
Dar când să mai bea și altul
nana al meu, puiul meu
S-a rupt, neiculită, lanțul
nana al meu, puiul meu
Vădra a scăpat în fântână
nana al meu, puiul meu
Și eu port doru-n inimă
nana al meu, puiul meu
Treci pe drum, mă ocolești
nana al meu, puiul meu
Vad că nu mă mai iubești
nana al meu, puiul meu
Că tu știi, neicuță, știi
nana al meu, puiul meu
Că n-am leac unde găsi
nana al meu puiul meu.
Și am să merg la un tâmplar
nana al meu, puiul meu
Să fac vădră de stejar
nana al meu, puiul meu
Să pun dorul în vădrița
nana al meu, puiul meu
Să-l ia o copilita
nana al meu, puiul meu
Și să mă scape pe mine
nana al meu, puiul meu
Să nu merg oftând prin lume
nana al meu, puiul meu
C-așa-i dragostea făcută
nana al meu, puiul meu
Iubește omul și uită
nana al meu, puiul meu
Sensul versurilor
Cântecul exprimă durerea unei femei părăsite de iubitul ei. Ea simte că a băut din dorul lui și acum suferă, dorind să scape de această povară emoțională.