Mândră mândrișoară,
Ieși deseară afară,
Să-ți văd ochișorii,
Să-ți pup obrăjorii.
Mândră mândrișoară,
Ieși deseară afară,
Să-ți văd ochișorii,
Să-ți pup obrăjorii.
Nu pot că-i bărbatul acasă,
Măi neicuță,
Să ies noaptea nu mă lasă,
Puiul meu.
Nu pot că-i bărbatul acasă,
Măi neicuță,
Să ies noaptea nu mă lasă,
Puiul meu.
Cum să fac, mândruță,
Ca să-ți dau guriță?
Spune-mi când să vin,
Dorul să-ți alin.
Cum să fac, mândruță,
Ca să-ți dau guriță?
Spune-mi când să vin,
Dorul să-ți alin.
Vino noaptea pe la trei,
Măi neicuță,
Că dorm, nană, toți ai mei,
Puiul meu.
Vino noaptea pe la trei,
Măi neicuță,
Că dorm, nană, toți ai mei,
Puiul meu.
Mândră, am venit,
Dar n-ai auzit,
Ori te-ai supărat,
C-o fost amânat?
Mândră, am venit,
Dar n-ai auzit,
Ori te-ai supărat,
C-o fost amânat?
Am vorbit să vii la trei,
Măi neicuță,
Dar tu vii atunci când vrei,
Puiul meu.
Te-am așteptat pân’ la patru,
Măi neicuță,
N-ai venit și-o venit altu,
Puiul meu.
Am vorbit să vii la trei,
Măi neicuță,
Dar tu vii atunci când vrei,
Puiul meu.
Te-am așteptat pân’ la patru,
Măi neicuță,
N-ai venit și-o venit altu,
Puiul meu.
Sensul versurilor
Cântecul descrie o idilă secretă, plină de anticipare și amânare. Protagonistul așteaptă în zadar întâlnirea nocturnă, în timp ce altcineva îi ia locul, sugerând o poveste de dragoste complicată și plină de suspans.