Cine-i pe la poartă, Lină?
Și tot strigă Niculină
Nu știe că ai bărbat
O crezut că iar ești beat
Cine-i pe la poartă, Lină?
Și tot strigă Niculină
Nu știe că ai bărbat
O crezut că iar ești beat
Te-o văzut pe bătătură
făceai rachiu de prună
Nu te supăra Petrică
că-i vecinul Aristică
Te-o văzut pe bătătură
făceai rachiu de prună
Nu te supăra Petrică
că-i vecinul Aristică.
Dar de ce tot strigă, Lină
Și te cheamă Niculină
mai bine mi-ai spune acum
să nu ies la el în drum
Dar de ce tot strigă, Lină
Și te cheamă Niculină
mai bine mi-ai spune acum
să nu ies la el în drum
Ar vrea o sticlă de țuică
îi dau și-l las să se ducă
să-mi aducă banii, mie
taci că-i dau pe datorie
Ar vrea o sticlă de țuică
îi dau și-l las să se ducă
să-mi aducă banii, mie
taci că-i dau pe datorie.
Când și-o plăti datoria
când s-o coace nană via
dar de-or fi prune la anu’
face și el cu cazanul
Când și-o plăti datoria
când s-o coace nană via
dar de-or fi prune la anu’
face și el cu cazanul
Ísta nu-i lucru curat
știi că m-o mai înșelat
să bea din rachiul meu
și să-ți facă și vreun rău
rachiu mintea ți-o luat
pleacă și te culcă-n pat
mai ia si-o cana cu țuică
și văd eu de Aristică
Sensul versurilor
Un bărbat este deranjat de vecinul care o strigă pe soția lui, Lină, pentru a cere țuică. El se plânge de faptul că vecinul nu-și plătește datoriile și suspectează că acesta are intenții ascunse.