Dorul meu pe unde pleacă
Nu-s picioare să-l întreacă,
Îi mai tare decât vântul
Și e mai iute ca vântul.
Până-nchid din ochi o dată
Ocolește lumea toată,
Nima-n drum nu-i poate sta
Pân-ajunge la neica.
Aleargă dorule, aleargă
Până-ți este lumea dragă,
Că dac-oi îmbătrâni
Ai ședea și-ai hodini.
Bate vântul, iarba crește,
Dorul neichii mă topește,
Dorule, ce ți-am făcut
De mă porți așa urât,
Stau cu gândul la iubit,
Nicicând nu sunt hodinit.
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorul profund și mistuitor al unei persoane față de persoana iubită. Dorul este personificat ca o forță rapidă și omniprezentă, care aduce suferință și neliniște.