Om ca bănățeanul nu-i
Pe fața pământului,
Ăl mai mândru și-arătos,
Dintre toți ăl mai fălos.
Bănățeanu-i suflet bun,
Pe nimeni nu lasă-n drum,
Lângă el bine trăiești,
Numai să nu-l celuiești.
Bănățeanu-i de cuvânt,
Vorba lui nu-i vorbă-n vânt,
Ce ți-o spus așa rămâne
Să fie sfârșit de lume.
Bănățeanu-adevărat
Lucră când îi de lucrat
Și-atuncea când se petrece
Nime-n lume nu-l întrece,
Când are dor pătimește,
Își dă viața când iubește.
Sensul versurilor
Cântecul laudă calitățile și valorile unui bănățean tipic, subliniind onestitatea, generozitatea și devotamentul său. Este un om de cuvânt, muncitor și pasionat, gata să își dea viața pentru cei dragi.