Măi bădiță, pup de floare,
După tine lumea moare,
Și eu, dragă bădișor,
Mă usuc de al tău dor.
Să vină dorul la tine
Cum o venit și la mine,
Să n-ai liniște nicicând,
Să umbli tot suspinând.
Măi bădiță, când te-aud
Toate relele le uit,
Num-un dor nu-l pot uita:
Dorul după gura ta.
Sensul versurilor
Cântecul exprimă dorul profund și dragostea intensă a unei fete pentru bădița ei. Ea tânjește după el și își dorește ca el să simtă același dor pe care îl simte ea.