Lângă poartă, la hodină
Șade mama mea bătrână,
Șade că-i ostenită,
Fără vreme-mbătrânită.
Că eu, mamă, de mult știu
Traiul cât ți-i de pustiu,
Nu te mai întreabă nime’
De ți-i rău ori de ți-i bine.
De toate m-oi despărți,
Mamă, la tine-oi veni
Să te-ajut la bătrânețe
După cum mi-ai dat povețe,
M-oi întoarce iar în sat,
Locul de unde-am plecat.
Sensul versurilor
O persoană își amintește de mama sa bătrână și singură și decide să se întoarcă acasă pentru a o ajuta la bătrânețe, simțind regret pentru absența sa anterioară. Cântecul exprimă dorința de a repara legătura familială și de a oferi sprijin.