Dodă, fă-mi lângă tin’ loc
C-aș intra și eu în joc,
Aș juca, dar mi-s prea mică
Și cam să smintesc mi-i frică,
Aș juca, dar nu știu bine,
M-aș lăsa, dar mi-i rușine!
Vino, dodă, să te joc,
Pe sub mână să te-ntorc!.
Joacă, fată, nu te face
Că văd că-n horă îți place,
Uită-te la doda bine,
Ține pasul după mine,
Când o fi să crești mai mare
Să porți hora-n sărbătoare,
Vino, dodă, să te joc,
Pe sub mână să te-ntorc!.
Că la noi, cât îi Banatul,
Cântă și joacă tot natul,
Joacă horă-n mândre flori
Legănate de feciori
Și joacă cu mic cu mare
C-așa-i hora-n sărbătoare,
Vino, dodă, să te joc,
Pe sub mână să te-ntorc!
Sensul versurilor
Piesa descrie bucuria de a participa la o horă tradițională, invitând pe cineva drag să se alăture. Versurile subliniază importanța transmiterii tradițiilor către generațiile viitoare și celebrarea culturii locale prin dans și muzică.
