Cânt la lume că mi-i dragă
Și-așa o fi viața-ntreagă
Că m-am tot rugat așa
Să trăiesc cât pot cânta.
Ție, lume, ți-am cântat
Cu suflet și gând curat,
Tu mereu m-ai ascultat,
Sufletul mi-ai bucurat.
Pentru tine, lumea mea,
Îmi închin toată viața,
Toate dorurile mele
C-am pătimit pentru ele.
Lume, cu tine mi-i bine
Și n-aș mai pleca din tine,
Tu s-asculți și eu să-ți cânt
Și să nu mai mor nicicând.
Eu și când mi-s necăjită
Inima în mine cântă,
C-așa mi-o fost dat zănatul
Să-mi țin viața cu cântatul.
Refren:
Cântecul o fost cu mine
De când am venit pe lume
Și atunci când n-oi mai fi
Vreau să-l las în dar lumii.
Refren final:
Cântecul o fost cu mine
De când am venit pe lume
Și atunci când n-oi mai fi
Vreau să-l las în dar lumii
Și vreau să rămân pân’ mor
Floarea bănățenilor
Că voi mi-ați dat numele,
Mi-ați fericit zilele.
Sensul versurilor
Piesa exprimă bucuria de a trăi și de a cânta, recunoștința față de lume și dorința de a dărui cântecul generațiilor viitoare. Cântăreața își dedică viața cântecului și publicului ei.