Brâul legănat
S-o jucat la sat,
Îl joacă cu toți,
Bătrâni și nepoți.
Cine-i de la munte
Ia brâul ‘nainte,
Că-i fecior pogan,
Mândru gugulan.
Joacă brâu-așa
Și nu te lăsa
Și joacă cu geală,
Bănățean cu fală.
Cine-i jucător
Joacă pe picior,
Joacă așezat
Cum îi prin Banat,
Oriunde te-ai duce
Nu-i brâu ca la munte.
Sensul versurilor
Piesa descrie un dans popular tradițional, brâul, jucat în sat de oameni de toate vârstele. Se evidențiază importanța originii montane și a mândriei bănățene în interpretarea acestui dans.