Bănățeanu-i bănățean,
Joacă brâul și-i pogan,
Îi ăl mai fălos pe lume,
La iubit sufletu-l pune.
Joacă bănățeanu-așa
Cum nu joacă nimenea,
La cântat îi ne-ntrecut,
La lucru îi priceput.
Dintr-o mie îl cunoști,
Cum poți să nu-l îndrăgești?!
Pe toate le face bine
Oriunde-ar trăi pe lume.
Bănățeanu-i om cu spor,
La toți le dă ajutor,
Că numai cine nu-l știe
Îl poartă cu dușmănie.
Banatu-i pământ vestit,
De Dumnezeu ocrotit,
Viața-i mai faină la noi
Vă spun să veniți și voi,
Că dacă veniți o dată
Nu mai plecați viața toată.
Sensul versurilor
Cântecul celebrează spiritul bănățean, ospitalitatea și mândria locală. Invită ascultătorii să viziteze Banatul și să experimenteze frumusețea locului și a oamenilor.