Badea-al meu, bujorul meu,
Cu ce ți-oi fi greșit eu,
De ce te-oi fi mâniat
Pentru vorbele din sat?.
Îi plin satul de povești
Și nu poți să le oprești,
Unii zic rău, alții bine,
Nu poți să oprești pe nime’.
Și-ai dat, bade, ochii mei
Pe vorbe de oameni răi,
Ai dat, bade, gura mea
Pe vorbe de lume rea.
Bade, ce vină-mi găsești
De vrei să mă năpustești?
Vina să mi-o fi găsit
Până când nu m-ai iubit.
Sensul versurilor
O femeie își exprimă durerea și confuzia față de răcirea bruscă a partenerului ei, punând-o pe seama bârfelor și a influenței negative a altora. Ea se întreabă cu ce a greșit și de ce este părăsită.