Ref: Nu vreau nicio răzbunare
Dar vă întreb pe fiecare
Cum e să privești la lună
Prin fereastra din celulă!.
Dimineața cum dau zorii
Ies pe poarta închisorii
Nu am mai fost în libertate
De vreo șapte ani jumate
Că la prieteni am ținut
De-am ajuns un deținut
Și perverși drept răsplată
Nu m-au vizitat vreodată.
Ref: Nu vreau nicio răzbunare
Dar vă întreb pe fiecare
Cum e să privești la lună
Prin fereastra din celulă.
Să privești ceru’ cu stele
Prin Fereastra cu zăbrele
Să vezi un petec de cer
Numai prin gratii de fier!.
Tot ce-mi doresc de la viață
Să-mi văd prietenii în față
După șapte ani jumate
Un minut ne mai desparte
Șapte ani am stat să număr
Zilele când eram tânăr
Astăzi când părăsesc celula
Mă duc să le văd figura.
Ref: Nu vreau nicio răzbunare
Dar vă întreb pe fiecare
Cum e să privești la lună
Prin fereastra din celulă.
Să privești ceru’ cu stele
Prin Fereastra cu zăbrele
Să vezi un petec de cer
Numai prin gratii de fier!.
Șapte ani am stat să aștept
O scrisoare sau pachet
În zilele de vorbitor
Mă plimbam pe coridor..
Pentru cine am luat fapta
N-a venit măcar la poartă
Când ochii îmi lăcrimau’
Ei stăteau și se distrau!.
Ref: Nu vreau nicio răzbunare
Dar vă întreb pe fiecare
Cum e să privești la lună
Prin fereastra din celulă.
Să privești ceru’ cu stele
Prin Fereastra cu zăbrele
Să vezi un petec de cer
Numai prin gratii de fier!
Sensul versurilor
Piesa descrie sentimentele unui deținut care, după mulți ani de închisoare, se simte trădat de prieteni și își exprimă dorința de a-i revedea. El reflectă asupra timpului pierdut și a lipsei de sprijin din partea celor pentru care a făcut sacrificii.