Nici nu mor, nici nu trăiesc
Sunt blestemat să te iubesc
Azi trăiesc ca să nu mor
Și mă topesc de al tău dor.
Am o piatră grea pe inimă
Din vina ta
Ca o piatră de moară
Ma pune jos și mă doboară.
Am inima taciune
Și n-am durerea cui o spune
Mi-ai dat foc sufletului
Arde ca focul iadului.
Nici nu mor, nici nu trăiesc
Sunt blestemat să te iubesc
Azi trăiesc ca să nu mor
Și mă topesc de al tău dor.
Te-am iubit atât de mult
Într-o zi care a trecut
Și-ntr-o zi ce va veni
Poate nu voi mai suferi.
Va fi o zi când voi putea
Să te scot din mintea mea
Și să nu te mai iubesc
Ah, cu minciuna asta mă hrănesc.
Nici nu mor, nici nu trăiesc
Sunt blestemat să te iubesc
Azi trăiesc ca să nu mor
Și mă topesc de al tău dor.
Nici nu mor, nici nu trăiesc
Sunt blestemat să te iubesc
Azi trăiesc ca să nu mor
Și mă topesc de al tău dor.
Sensul versurilor
Piesa exprimă starea de suspensie emoțională a unei persoane care nu poate nici să uite, nici să fie cu persoana iubită. Este o luptă continuă între speranță și disperare, alimentată de amintirea unei iubiri intense.