Te-am așteptat să vii până târziu
Ce ai gândit nu pot să știu
E greu să mă gândesc la mine
Știu cum va fi viața fără tine
Voi suferi multe nopți și zile
Fără mângâieri fără iubire
De-acum tu ești o amintire
Și o poză ce am de la tine.
Tu ai plecat dar poza ta
În casă mă va aștepta
De câte ori îmi va fi dor
Ea îmi va zâmbi din dormitor
Acolo unde tu și eu
Ne povesteam totul mereu.
Mi-e frică de ziua care va veni
Mi-e atât de greu ca să mai pot trăi
Mai simt și acum mirosul tău
Pe care îl știam doar eu
Nu cred că am să te pot uita
La mine în gând te voi purta
Tu care m-așteptai la masă
Doar pentru poza ta mai vin acasă.
Tu ai plecat dar poza ta
În casă mă va aștepta
De câte ori îmi va fi dor
Ea îmi va zâmbi din dormitor
Acolo unde tu și eu
Ne povesteam totul mereu
Sensul versurilor
Piesa exprimă durerea și dorul după o despărțire. Protagonistul se agață de amintirea persoanei iubite, simbolizată de o fotografie, și anticipează o viață dificilă fără ea.