De unde lacrimi și suspine
Tu care n-ai inimă în tine
Când n-ai în piept ce-ți trebuie
De unde atâta dragoste.
Degeaba îmi spui că mă iubești
Cine mai crede în povești
Degeaba îmi spui că plângi mereu
Și că ai să mori de dorul meu.
Degeaba îmi spui că mă iubești
Cine mai crede în povești
Degeaba îmi spui că plângi mereu
Și că ai să mori de dorul meu.
De unde lacrimi și suspine
Tu care n-ai inimă în tine
Când n-ai în piept ce-ți trebuie
De unde atâta dragoste.
De unde lacrimi și suspine
Tu care n-ai inimă în tine
Când n-ai în piept ce-ți trebuie
De unde atâta dragoste.
Poți să-mi promiți orice ar fi
Dar tu, iubire, tu nu poți iubi
N-ai cum să verși o lacrimă
Când n-ai în piept o inimă.
Poți să-mi promiți orice ar fi
Dar tu, iubire, tu nu poți iubi
N-ai cum să verși o lacrimă
Când n-ai în piept o inimă.
De unde lacrimi și suspine
Tu care n-ai inimă în tine
Când n-ai în piept ce-ți trebuie
De unde atâta dragoste.
De unde lacrimi și suspine
Tu care n-ai inimă în tine
Când n-ai în piept ce-ți trebuie
De unde atâta dragoste.
De unde lacrimi și suspine
Tu care n-ai inima in tine
Cand n-ai in piept ce-ti trebuie
De unde atata dragoste.
De unde lacrimi și suspine
Tu care n-ai inimă în tine
Când n-ai în piept ce-ți trebuie
De unde atâta dragoste
Sensul versurilor
Piesa exprimă dezamăgirea față de o persoană incapabilă să iubească sincer. Se pune la îndoială veridicitatea sentimentelor exprimate de aceasta, având în vedere lipsa de empatie și incapacitatea de a simți cu adevărat.