Coborâi din deal în vale, (bis)
Mă-ntâlni cu doru-n cale (bis).
Doru prinde-a mă-ntreba,
Doru-mi de cineva. (bis ultimele 2).
Eu la dor am prins a-i spune, (bis)
Măi dorule, măi nebune. (bis)
Mai văzut-ai om pe lume,
Să nu-i fie dor de nime. (bis ultimele 2).
M-ai văzut-ai om frumos, (bis)
Să nu fie dragastos. (bis)
Mai văzut-ai om de treabă,
Să nu-i fie lumea dragă. (bis ultimele 2).
Mai văzut-ai om cu minte,
Să nu aibă doruri multe. (bis primele 2)
Iară eu tânăr ficior,
Cum să nu fiu plin de dor. (bis ultimele 2)
Sensul versurilor
Cântecul explorează tema dorului și a condiției umane, întrebând retoric dacă există cineva scutit de dorințe, dragoste sau atașamentul față de viață. Reflecția centrală este că, fiind tânăr, este firesc să fii plin de dor.