Nu cred în cuvintele tale
Că știu, trecutul mă doare
Și-n jurul meu totu-i pustiu
Cerul albastru-i acum cenușiu.
Stop! Gata! S-a terminat
Înțelegi, e mai bine
Încă n-am uitat tot ce ne-am promis
Însă nu mai speri
Am învățat că totul este efemer.
Nu cred în cuvintele tale
Că știu, trecutul mă doare
Și-n jurul meu totu-i pustiu
Cerul albastru-i acum cenușiu.
Am știut să zâmbesc, m-ai învățat
N-am știut să iubesc, m-ai ajutat
Însă timpul trece și n-am uitat
Minciunile tale m-au înghețat.
Nu cred în cuvintele tale
Că știu, trecutul mă doare
Și-n jurul meu totu-i pustiu
Cerul albastru-i acum cenușiu.
Acum la final nu aștept nici iertare
Nu credeam că doare atât de tare
Să schimbi trecutul nu ai nicicum
Ramai doar o poză uitată-ntr-un album.
Nu cred în cuvintele tale
Că știu, trecutul mă doare
Și-n jurul meu totu-i pustiu
Cerul albastru-i acum cenușiu
Sensul versurilor
Piesa exprimă durerea și regretul după o despărțire, accentuând sentimentul de pustiu și amintirile dureroase care persistă. Vorbitorul constată că timpul trece, dar minciunile trecutului încă îl afectează, transformând optimismul inițial într-o stare de melancolie.