Ce-aveți cu mine, dușmani?
Toată viața v-am dat bani,
V-am dat bani și meserie
Și tot purtați dușmănie!
Ce-aveți cu mine, dușmani?
Toată viața v-am dat bani,
V-am dat bani și meserie
Și tot purtați dușmănie!
Lumea rea, ce-o avea?
Se ține de casa mea!
Lumea rea, ce-o avea?
Face numai vorba mea!
Da’-i o vorbă, spun bătrânii
Nu mor caii când vor câinii!
Nu mor caii când vor câinii,
Nici câinii când vor stăpânii!
Lumea rea, ce-o avea?
Se ține de casa mea!
Lumea rea, ce-o avea?
Face numai vorba mea!
Noroc și am speranță!
Mă descurc prea bine-n viață,
Ca om și ca meserie
Asta toți dușmanii o știe..
Lumea rea, ce-o avea?
Se ține de casa mea!
Lumea rea, ce-o avea?
Face numai vorba mea!
Dumnezeule ceresc,
Da-mi putere să trăiesc!
Doar vreo douăzeci de ani, mai,
Să le-arat eu la dușmani!
Lumea rea, ce-o avea?
Se ține de casa mea!
Lumea rea, ce-o avea?
Face numai vorba mea!
Sensul versurilor
Piesa exprimă o atitudine sfidătoare față de dușmani, subliniind că, în ciuda faptului că i-a ajutat, aceștia continuă să-i poarte pică. Artistul își exprimă încrederea în sine și speranța, dorind să trăiască suficient pentru a le demonstra dușmanilor de ce este capabil.