Nu te zbate, inimioară
Că sună sirena iară
Când sună a doua oară
Mi-a picat o lăcrămioară, mândrulița mea, măi.
Eu l-aștept cu dragostea, mă
Marea-l minte și mi-l ia, mă
Doruleț de la Constanța
Eu l-aștept și-mi port amaru’
Mai departe-l duce valu’
Doruleț de la Constanța.
Vaporean de cursă lungă
Dor de mine să te-ajungă
Să te-ajungă dragostea, mă
Când o fi furtună grea, mă, vaporeanule, măi.
Copiliță bălăioară
Dorul tău m-aduce-n țară
Doruleț de la Constanța
Inima mi-e foc și pară
Dar vaporul pleacă iară
Doruleț de la Constanța.
Sună răgușit vaporu’
Și pleci, bădiță, cu doru’
Și mă lași cu lăcrămioare
Pân’ la vara viitoare, vaporeanule, mă.
Dă-mi gurița la plecare
Sărut ochii dumitale
Doruleț de la Constanța
O sărutare cu miere
Până la înapoiere
Doruleț de la Constanța.
Dă-mi gurița la plecare
Sărut ochii dumitale
Doruleț de la Constanța
O sărutare cu miere
Până la înapoiere
Doruleț de la Constanța
Sensul versurilor
Cântecul exprimă dorul unei fete față de iubitul ei, un marinar plecat pe mare. Ea își exprimă dragostea și tristețea despărțirii, așteptând cu nerăbdare întoarcerea lui.