Intro:
Yoo, ha, asta fac… sunt pe viață, yeah, Relaxo.
Strofa 1:
Dacă n-o făceam probabil stăteam degeaba,
Și-ntr-un final ajungeam să dau cu sapa,
Ca restul șmecherilor pe care îi vezi la scară,
Stând pe-afară doar de dragul de a sta pe-afară,
Probabil că eram un soldat subordonat,
Altul-i soldat ca mine, numai că mai mare-n grad,
Și probabil că până acu’ aș fi uitat,
Că-mi doream cândva să fac muzică la nivel înalt,
Probabil stăteam în cluburi dubioase spart,
Bând whiskey din banii pe care tocmai i-am furat,
Iar după-o sesiune gravă de băut și fumat,
Probabil mă gândeam c-ar fi distractiv și să mă bat,
Probabil nu mi-a fost scris să rămân mereu pe mal,
Probabil e planificat s-ajung cândva pe val,
Deci, dacă nu făceam ce fac e foarte probabil,
Ca lumea să mă fi considerat insuportabil.
Refren:
Fac muzică, asta fac zi de zi,
Străzile mi-au fugit de sub picioare-n poezii,
Muzicaaa, și n-o fac de ieri,
Chestia asta-i pe cale să mă scoată din cartier,
Fac muzică, fac asta zi și noapte,
Și dacă-am trecut de hateri, o să rec de toate,
Muzicaaa, pentru prima oară-n viață pot,
să construiesc ceva în loc să stric tot.
Strofa 2:
Dacă n-o faceam probabil vroiam să vând,
S-adun bani pentru-n lanț de aur gros la gât,
Probabil împărțeam aceleași vise cu băieții și urmăream visele lor vrând-nevrând fără obiecții,
Probabil eram pe undeva plecat din țară,
Unde munceam un an să cheltui acasă o vară,
Și probabil că de rușine i-aș fi mințit,
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre importanța muzicii în viața artistului, ca o alternativă la o existență lipsită de sens și potențial distructivă. Muzica devine un instrument de transformare și o cale de a depăși obstacolele.