Nane – Inspirația Mea

O grămadă se întreabă de unde atâta inspirație?! Care-i muza?!
Vrei să afli? Fă o plimbare cu mine… yeah, cu piesa asta (haaa).
E 2009, nicio vrăjeală nouă, în cercul meu vicios, toți-s rupți în două.
E tot vechiul c***t pe care-l numim viață
Nicio ocupație din dimineața-n dimineața
Ce ciudate-s avertizările astea sonore
Alarma-mi spune c-au trecut alte 24 de ore
Frate, tre’ să plec, am o grama’ de-nregistrat
Stai mă! Mai dă-mi una, nu fi disperat
Exact! Ăsta-i mediul din care mă inspir
Asta fac în timpul liber c***e: scriu până transpir
Tovarășii n-o ard cu pistoale sau cu bani grei
Dar am ce să pun pe foaie trăind printre ei
Nu cred c-aș fi fost la fel de plin de venin
C-un mertan în fața scării și cu frigiderul plin
Fratele meu, cum se zice: „toate la timpul lor”
Dacă le-aș avea pe toate nu mi-ar mai părea rău că mor.
Inspirația mea vine din mediu-n care mă învârt
De la alcoolicii care își toarnă pe gât,
De la puștii din bloc, ce plâng speriați
Că se duc la parnaie pentru niște bani furați.
Vine din suflet, vine din tot ce mă-nconjoară,
La cât e de gol cartieru’ când dă frigu’ afară
Ne omoară viața asta, știu că e grea
Fie că-i bună sau rea, e inspirația mea.
Câte trei pungi de plata, cum să supraviețuim?
Patronii-și bat joc de noi peste tot unde muncim
De-aia fugim, „De ce?” Avem facturi, tre’ să le plătim
Orașe mari, deschideți porțile că venim!
zâmbim, dar asta nu-nseamnă că glumim
Facem haz de necaz, și cu toții o știm
Bogații ne-aprobă degeaba, oricum nu știu
Au burtile prea pline să înțeleagă ce scriu
Prietenii mei mănâncă din bani făcuți cu lopata,
Tu te plimbi în m********-ții cu mașina lu’ tata
Nu se-ntoarce roata (nuu), merge-n același sens
Unu moare de foame, altu-și ia alt Benz
Ma crezi, sau nu mă crezi, tu chiar nu contezi
Sunt prea mulți ce aprobă, ieși afară să-i vezi!
Știu să-mi respect oamenii, știu să respect viața,
Să respect elementele ce-mi aduc inspirația.
Inspirația mea vine din mediu-n care mă învârt
De la alcoolicii care își toarnă pe gât,
De la puștii din bloc, ce plâng speriați
Că se duc la parnaie pentru niște bani furați.
Vine din suflet, vine din tot ce mă-nconjoară,
La cât e de gol cartieru’ când dă frigu’ afară
Ne omoară viața asta, știu că e grea
Fie că-i bună sau rea, e inspirația mea.
Cum să nu mă inspire fiecare amintire,
Fiecare cunoscut care-ncetează să mai respire?!
Fiecare sticlă-n amintirea lui, fiecare fum,
Cum să nu mă inspire c***e, spune tu cum?!
Am auzit, am văzut și-am făcut c***i
Crede-mă, toate au adus belele în loc de Passat-uri
Și, o să vezi și tu că-ntr-o zi o să te saturi
Dormind în secții de poliție în loc de paturi
Toate-s blaturi, nu mai e ca-n alți ani
Riscu-i mult prea mare și sunt prea puțini bani
Prietenii nu se mai deosebesc de dușmani,
iar în hip-hop, nici criticii de fani!
Eu le mulțumesc tuturor celor ce m-au criticat
Că dac-am fost neinspirat, m-au inspirat
Deci, dac-ai înjurat, mersi! m-ai ajutat!
Am produs un diamant șlefuind un c***t.
Inspirația mea vine din mediu-n care mă învârt
De la alcoolicii care își toarnă pe gât,
De la puștii din bloc, ce plâng speriați
Că se duc la parnaie pentru niște bani furați.
Vine din suflet, vine din tot ce mă-nconjoară,
La cât e de gol cartieru’ când dă frigu’ afară
Ne omoară viața asta, știu că e grea
Fie că-i bună sau rea, e inspirația mea.