A trecut mult
De când totul a început.
Îmi amintesc prima oară
Când te-am văzut,
N-am putut să rezist în fața ta,
Mi-ai furat inima.
Nu poți pleca,
Știu că nu e vina ta,
Dacă vrei să fim împreună îți spun ceva:
Nu mai asculta pe mama (mama),
Nu încerca să te-ascunzi,
Nu cred că tu poți să uiți
Clipele petrecute-mpreună.
Inelul ce-l porți la mână
Când ne certam îl scoteai
Îl aruncai, și plângeai.
Am tot ce îmi doresc
Dar nu pot să zâmbesc
Fără tine.
Încă te mai iubesc,
Nu vreau să mai greșesc,
Te vreau lângă mine.
N-am știut pe cine s-ascult.
Haide spune-mi că nu te-am pierdut.
N-am crezut că vei pleca,
Nu e vina mea.
N-am știut pe cine s-ascult.
Haide spune-mi că nu te-am pierdut.
N-am crezut că vei pleca,
Nu e vina mea.
Ți-am spus tot timpul (tot timpul)
Nu mai asculta ce vorbește lumea.
Știi prea bine că nimeni,
Nimeni nu vrea să fii a mea.
Mi-amintesc când îmi spunea:
„Tu nu ești de fața mea!”
Tot ce am e pe mine
Și-n suflet dragostea mea pentru tine.
Te voi aștepta (ta) toată viața mea (mea).
Știu că va veni și ziua-n
Care iubirea-ți va învinge teama,
Știu că va veni și ziua
Când îi vei spune ”pa pa” lu’ mama
Și-atunci rămâne s-aștept
Clipa-n care
Te voi strânge din nou la piept.
Am tot ce îmi doresc
Dar nu pot să zâmbesc
Fără tine.
Încă te mai iubesc,
Nu vreau să mai greșesc,
Te vreau lângă mine.
N-am știut pe cine s-ascult.
Haide spune-mi că nu te-am pierdut.
N-am crezut că vei pleca,
Nu e vina mea.
N-am știut pe cine s-ascult.
Haide spune-mi că nu te-am pierdut.
N-am crezut că vei pleca,
Nu e vina mea.
N-am știut pe cine s-ascult.
Haide spune-mi că nu te-am pierdut.
N-am crezut că vei pleca,
Nu e vina mea.
N-am știut pe cine s-ascult.
Haide spune-mi că nu te-am pierdut.
N-am crezut că vei pleca,
Nu e vina mea.
N-am știut pe cine s-ascult. (N-am știut)
Haide spune-mi că nu te-am pierdut. (Te-am pierdut)
N-am crezut că vei pleca,
Nu e vina mea.
N-am știut pe cine s-ascult. (N-am știut)
Haide spune-mi că nu te-am pierdut. (Te-am pierdut)
N-am crezut că vei pleca,
Nu e vina mea.
Sensul versurilor
Piesa exprimă regretul profund al naratorului după pierderea persoanei iubite, accentuând influența negativă a familiei acesteia asupra relației lor. El se simte neputincios și neînțeles, repetând că nu este vina lui pentru destrămarea relației.