Singur, sunt singur mereu
Singur, sunt singur mi-e tot mai greu
Singur, sunt singur pe drum mereu
Singur, sunt singur mi-e tot mai greu.
Dacă-ar fi la cer o scară l-aș întreba pe Dumnezeu
De ce lasă atâta lume perversă în jurul meu
Și că nu a făcut bine aș mai vrea eu să îi spun
Pentru că a pus în bine un suflet curat și bun.
De-aia beau și plâng și beau și de la nimeni nimic nu iau
De-aia plâng și beau și plâng când văd că singur sunt
De-aia beau și plâng și beau și de la nimeni nimic nu iau
De-aia plâng și beau și plâng când văd că singur sunt.
Singur, sunt singur mereu
Singur, sunt singur mi-e tot mai greu
Singur, sunt singur pe drum mereu
Singur, sunt singur mi-e tot mai greu.
Am două surori bune
Și mereu le iau cu mine
Îmi stau una-n stânga una-n dreapta
Supărarea și singurătatea
Mai bine-i de unul singur că lumea o păcoste
Nu am noroc de prieteni
Nu am nici de dragoste.
Nu știu cum să mai fac față la atâta lume hoață
Nu știu de cine să mă mai feresc și pe cine să iubesc
Nu știu cum să mai fac față la atâta lume hoață
Nu știu de cine să mă mai feresc și pe cine să iubesc.
Singur, sunt singur mereu
Singur, sunt singur mi-e tot mai greu
Singur, sunt singur pe drum mereu
Singur, sunt singur mi-e tot mai greu.
Dacă lumea toată ar fi așa cum mi-aș dori
Am trăi într-o lume bună fără dușmănie și ură
Dacă lumea toată ar fi așa cum mi-aș dori
Am trăi într-o lume bună fără dușmănie și ură.
Singur, sunt singur mereu
Singur, sunt singur mi-e tot mai greu
Singur, sunt singur pe drum mereu
Singur, sunt singur mi-e tot mai greu.
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimente profunde de singurătate și dezamăgire față de lume și de lipsa de prieteni și dragoste. Cântărețul își găsește refugiul în alcool și se simte copleșit de răutatea din jur, dorindu-și o lume mai bună.