Morbid – N-Ai S-Auzi

I:
Ce zâmbești de-ampulea,
Ți se pare c-am murit?
Încă-s aici să torturez mental fraieri pe beat
La fel de nesimțit ca încă milă n-am simțit
D-aia-mi croiesc drum spre inima ta, cu un cuțit.
Lirica-mi cade greu, eu rămân tot în picioare
Ai observat pleonasmul sau ești de-ăla care
E bazat pe școala vieții, are mușchi și valoare
Și-un semn de carte îi ridică un semn de întrebare?
Eu dau, n-arat la m***, nu m-ascund după un deget
Zi, vorbele sau lamele mele te lasă rece?
Ce se petrece? Dă-mi voie să-ți explic:
Toată industria strigă fără să zică nimic.
Nu mă droghez, da’ dacă trag un cui ai 3 secunde
C-asta-i grenada mea verbală, n-ai unde te-ascunde.
Te bat la puncte, până-ți dă cu virgulă
Nu-ți fa filme, n-ai rol în această peliculă.

Refren X2:
Zic ce n-ai s-auzi și n-ai s-auzi vreodată să-mi cer scuze
Pentru ce șoapte strigătoare la cer îmi ies pe buze.
Ăsta nu-i rap, e complot anti-societate,
Primul atac e-apelul la sinceritate.

II:
Nu-s genul de textier cu texte despre textile
Îmi ascut colții singur, fără pile.
Pe sound-ul ăsta macabru cu vibe-uri de analog,
Dau impresia sănătoșilor că-mi trebuie psiholog.
Asta-i prolog pentru-n genocid
Vorbele mele te topesc? De-aia că scuip acid
Te dai lovit? Chiar nu-i de mirare
Că dau punch-uri la mic, ca Mike până cheful-mi sare.
Nu-s „pro”, sunt „contra-letar”,
Tu ești jegos, eu murdar
Tu ești glonț orb, eu văd clar,
Mă așteaptă un dosar penal
Îmi fierbe sângele-n vine
Da-ncă rece se menține
Prietene, nu te văd bine
Dacă dai ochii cu mine!
Am un as în mânecă și o damă închisă-n beci
Și 13 feluri de traume din care poți s-alegi
Și mizeriile ce zic n-am pretenția să-nțelegi
Că știu că nu mă-nghiți, că ți-e frică să te-neci.

Refren X2:
Zic ce n-ai s-auzi și n-ai s-auzi vreodată să-mi cer scuze
Pentru ce șoapte strigătoare la cer îmi ies pe buze.
Ăsta nu-i rap, e complot anti-societate,
Primul atac e-apelul la sinceritate