Refren X2:
Până când morții mă-sii? Până când plm?
Până când o să trag aer, doar ca să am ce ofta?
Până când morții mă-sii? Până când, spune-mi tu!
Până când am să mă trezesc, și să-mi fi dorit să nu?.
Strofa:
Unii se plâng că timpu’ trece prea repede
Eu încep să râd isteric, privind la perete
Că timpul întârzie, cel puțin vremea mea
N-a venit încă, sau poate c-a trecut demult deja
Mamă, n-am zis niciodată „nu te voi dezamăgi”
Pentru că mă cunosc și-mi place prea mult a greși
Iar tu mi-ai zis să nu-ți promit nimic când am să cresc
Pentru că mă cunoști și știi că-mi place să greșesc
Aud de mic să muncesc, să culeg roadele
Dar ăștia mi-aruncă azi oase, zicându-mi „roade-le”
Că altele, în plm, nu primesc
Că-s prea mândru să fur și mult prea blond ca să cerșesc
Asa că nu-mi rămâne decât să scriu totul despre tot
Ce mă tine-n viață sau mă face să mă simt ca mort
Până într-o zi, când vă ia dracu’ pe toți
Vă ciuruiesc în stradă și-mi rezerv ultimul glonț!.
Refren X2:
Până când morții mă-sii? Până când plm?
Până când o să trag aer, doar ca să am ce ofta?
Până când morții mă-sii? Până când, spune-mi tu!
Până când am să mă trezesc, și să-mi fi dorit să nu?
Sensul versurilor
Piesa exprimă un sentiment profund de disperare și frustrare față de viață. Vorbitorul se simte prins într-un ciclu vicios de dezamăgiri și se întreabă cât timp va mai suporta această stare. Finalul violent sugerează o pierdere totală a speranței.