Un mit de dragoste.
Mă simt acum ca într-o altă lume,
Departe fiind de tine, nu-nțeleg
De ce durerea asta ce m-apasă,
O simt ca pe-o plăcere ce-o aștept.
Te rog să n-amintești nimic despre mine,
Te rog iluzia să nu-mi strivești,
De fapt durerea ce o port în mine
Îmi dă puterea să mă regăsesc
Din nou în lacrimi adolescentine.
Mă simt și-acum ca și atunci
Copila ce pășește-n lume
Cu gândul de a nu greși
Și de a face totul bine.
Alerg după-o iluzie și-atât
Și gândul că-i doar o iluzie mă doare,
Iartă-mă dacă am greșit sperând,
Dar eu mai cred în clipa viitoare
Și în absolut.
Nu-ți cer nimic, decât să nu distrugi
Aureola ce în jur ți-am pus,
Ca pe-un obiect te-am folosit
Creând din ființa ta,
Un mit de dragoste, și-atât!
Sensul versurilor
Piesa explorează sentimentele unei persoane care se simte pierdută într-o iluzie a iubirii. Durerea resimțită devine o sursă de putere pentru a se regăsi, chiar și în lacrimi, dar recunoaște că a creat un mit în jurul persoanei iubite.