Copilărie, dulce păpădie
Un vis frumos, de neuitat
O amintire atât de vie
Dar repede s-a terminat
Ca pasărea zborul și-a luat
Și doar o urmă a lăsat.
Copilărie, dulce păpădie
Un vis frumos, de neuitat
Dar repede s-a terminat.
Când vântul rece a suflat
Când apa-n râuri a-nghețat
Și norii au lăcrimat
S-a terminat,
Când cireșul floare-a dat
S-a terminat,
Când soarele îngândurat pe cer s-a arătat.
Copilărie, unde ai plecat!
Sensul versurilor
Piesa evocă nostalgia copilăriei, amintind de frumusețea și puritatea acelei perioade. Subliniază trecerea rapidă a timpului și dorința de a regăsi inocența pierdută.