Vreau să-nțeleg ce s-a întâmplat,
De când ai apărut și-ai dat peste cap
Tot ce știam eu,
Unde-s lucrurile, care se întâmplau,
Așa cum voiam, când voiam eu.
Stai, nu mă trage spre tine,
Parcă mi-e frică de bine, puțin
Și hai, mă trezești încet, încet,
Cu o mână pe piept, și tot ce-mi dai.
Nu, nu, nu, nu sunt drumuri,
Sunt autostrăzi atât de bine trasate
Pot s-alerg pe ele cu ochii-nchiși în miez de noapte
Nu, nu, nu, nu mai sunt cărări
Sunt autostrăzi atât de bine luminate
Alerg pe ele cu viteza sângelui meu.
Pietre, care stau pe suflet dispar,
Una câte una le spargi,
Ca un laser precis, le transformi în nisip,
Să poată să zboare de vânt,
Să mă lase pe mine așa cum sunt.
Vad pe drumuri, vad bine, vad drumuri cu tine,
Atât de clar, și vad drumuri de bine, deschise de tine,
Și tot ce-mi dai.
Nu, nu, nu, nu sunt drumuri,
Sunt autostrăzi atât de bine trasate
Pot s-alerg pe ele cu ochii-nchiși în miez de noapte
Nu, nu, nu, nu mai sunt cărări
Sunt autostrăzi atât de bine luminate
Alerg pe ele cu viteza sângelui meu.
Nu, nu, nu, nu sunt drumuri,
Sunt autostrăzi atât de bine trasate,
Pot s-alerg pe ele cu ochii-nchiși în miez de noapte.
Nu, nu, nu, nu mai sunt cărări,
Sunt autostrăzi atât de bine luminate,
Alerg pe ele cu viteza sângelui meu.
Lyrics by Stiffler~
Sensul versurilor
Piesa descrie o transformare profundă adusă de o relație, unde obstacolele sunt depășite și se deschid noi perspective. Metafora autostrăzilor sugerează un drum clar și rapid către o stare de bine, alimentat de intensitatea sentimentelor.