La, ra-ra-ru, la-p-ta,
La, ri-ra-ra-ra,
La, ri-li-lu-li-p-ti
La-la-ri-lu-la-la,
Lu, li-li-lu-li-p-ti,
Lu-lu-lu-li-lu,
Li-lu-lu, li-lu-lu, li-lu-lu!.
Locuința mea de vară
E la țară..
Acolo era să mor
De urât și de-ntristare
Beat de soare
Și pârlit îngrozitor!.
Acolo, când n-are treabă,
Orice babă
Este medic comunal.
Viața ce-aci palpita
E lipsită
De confort occidental.
Nu există berărie,
Nici regie..
Doar un hoț de cârciumar
Care are marfă proastă
Și-o nevastă
Ce se ține c-un jandar’.
La, ra-ra-ru, la-p-ta,
La, ri-ra-ra-ra,
La, ri-li-lu-li-p-ti
La-la-ri-lu-la-la,
Lu, li-li-lu-li-p-ti,
Lu-lu-lu-li-lu,
Li-lu-lu, li-lu-lu, li-lu-lu!.
Când te duci pe drumul mare
La plimbare
Este praf de nu te vezi:
Trec, mișcând domol din coadă,
Spre livadă
Ale satului cirezi.
Și te poartă sub escortă
O cohortă
De țânțari subțiri la glas,
Înzestrați la cap c-o sculă
Minusculă,
Cu pretenție de nas..
La, ra-ra-ru, la-p-ta,
La, ri-ra-ra-ra,
La, ri-li-lu-li-p-ti
La-la-ri-lu-la-la,
Lu, li-li-lu-li-p-ti,
Lu-lu-lu-li-lu,
Li-lu-lu, li-lu-lu, li-lu-lu!.
Când se ia câte-o măsură,
Lumea-njură
Pe agentul sanitar
Și-l întreabă fără noimă:
„CE-AI CU NOI, MĂ?
PENTRU CE SĂ DĂM CU VAR? „
Ale satului mari fete
Fără ghete
Ies la garduri pe-nserat..
(Am văzut aici-ntr-o noapte
Niște fapte
Care m-au scandalizat!).
Dar în zori încep cocoșii
Păcătoșii,
Ca să facă iar scandal,
Să te saturi de viață
Și dulceața
Traiului patriarhal!.
D-aia zic eu, prin urmare,
Vorba mare:
Că de-acuma, să mă tai,
Nu-mi mai trebuie altă cură
În natură
Să mă duceți cu alai!.
La, ra-ra-ru, la-p-ta,
La, ri-ra-ra-ra,
La, ri-li-lu-li-p-ti
La-la-ri-lu-la-la,
Lu, li-li-lu-li-p-ti,
Lu-lu-lu-li-lu,
Li-lu-lu, li-lu-lu, li-lu-lu!.
Meargă pictorii la țară
Ca să piară
De căldură și de praf!
Mie dați-mi străzi pavate,
Măturate,
Dați-mi cinematograf!.
Dați-mi, dați-mi strada-ngustă
Unde gustă
Omul viața mai din plin,
Cu trăsuri, femei cochete
Și cu fete
Încălțate cel puțin!.
La, ra-ra-ru, la-p-ta,
La, ri-ra-ra-ra,
La, ri-li-lu-li-p-ti
La-la-ri-lu-la-la,
Lu, li-li-lu-li-p-ti,
Lu-lu-lu-li-lu,
Li-lu-lu, li-lu-lu, li-lu-lu!.
Sensul versurilor
Piesa descrie cu umor și sarcasm experiența unei vacanțe la țară, evidențiind contrastele dintre așteptări și realitate. Naratorul satirizează aspectele rustice și lipsurile, preferând confortul urban și modern.