Cu ape de roșu-n ochi,
Valuri largi de alb,
Mov și verde zboară cald
Pe chipul tău drag,
Eșarfa-n dar.
Țin minte și-acum
Ne-am oprit din drum
Ce bine-mi amintesc, ce clar,
Ți-am înfășurat
Eșarfa-n dar.
Culorile alergau,
În vânt se certau
Fața toată-ți lumina
Cu albul de var,
Eșarfa-n dar.
Aveam optsprezece ani,
Eram Beatles fani
Și umblam în teniși albi.
Primăvara-n păr
Și miros de măr.
A mai trecut de-atunci ceva,
Albul de var nu-i chiar la fel
Tu gândești altceva
Și mai e și el.
Eu, aici, tu, acolo,
Niciodată noi.
Te mai văd, când și când,
El în stânga ta,
Și nu pot să-ți spun ce gândesc
Când la gâtul-i văd
Eșarfa-n dar.
Cu ape de roșu-n ochi,
Valuri largi de alb,
Mov și verde zboară cald
Pe chipul tău drag,
Eșarfa-n dar.
Pe chipul tău drag,
Eșarfa-n dar..
Pe chipul tău drag..
Eșarfa-n dar..
Sensul versurilor
Piesa descrie o amintire nostalgică a unei iubiri din tinerețe, simbolizată de o eșarfă dăruită. Naratorul își amintește cu drag de momentul dăruirii, dar realizează cu regret că timpul a trecut, iar persoana iubită este acum cu altcineva.