De trei luni seară de seară
Trece badea pe la moară
Trece mândru-n căruță
Fiindcă are-n sat altă drăguță
De necaz sunt obrăjorii
Că se fac cum sunt bujorii
Vremea trece, vremea vine
Și nu se oprește și la mine.
Refren:
Roata morii se-nvârtește
Tac, tac, tac
Inima se chinuiește
Tac, tac, tac
Morărița e cu fuioru’
Tac, tac, tac
Și fuioru-i toarce doru’
Tac, tac, tac.
Poate n-a văzut bădița
Ce ochi are morărița
Că de l-ar vedea tot focul
Ar vedea-o și pe ea norocul
Când se-o duce iar în vale
Am să-i pun o piatră-n cale
Poate piatra-i rupe-o roată
Să înnopteze și la moară o dată.
Refren:
Roata morii se-nvârtește
Tac, tac, tac
Inima se chinuiește
Tac, tac, tac
Morărița e cu fuioru’
Tac, tac, tac
Și fuioru-i toarce doru’
Tac, tac, tac
Sensul versurilor
Cântecul exprimă tristețea unei fete de la moară (morărița) care este îndrăgostită de un băiat (badea) care nu-i acordă atenție. Ea speră ca acesta să observe sentimentele ei și chiar plănuiește să-i pună obstacole în cale pentru a-l face să rămână peste noapte la moară.