Tare mi-i drag a juca,
Zi-i, bădiță, zi-i așa!
Și cântă ce știi mai bine
Cu fanfara după tine,
Să se-audă peste văi
Cum e jocul pe la noi.
Strigătură:
Și-am să joc pân-o-nsera
Cu bădiț-alărurea
Țărăneasca-n pas de doi
Ca-n Moldova pe la noi.
Mi-o făcut mama gura
Să mă veselesc cu ea,
Gura mea nu poate sta
C-așa-i toată vița mea
Și m-oi veseli mereu
Că așa-i tot neamul meu.
Strigătură:
Dau o sută și un leu
Cine joacă cum joc eu,
Dau o mie și mai bine
Dacă bați toba ca mine!.
Zi-i, bădiță, zi-i așa
Să vadă toată lumea
Că niciuna nu-i ca mine
Să joace bătuta bine
Că-mi place la horă jocul,
M-am aprins toată ca focul.
Strigătură:
Nu mă călca pe picior
Că eu știu de ce ți-i dor,
De ți-i dor de sărutat,
Calcă-mă pe ăstălalt!.
Unde joacă om frumos
Și pământu-i bucuros,
Unde joacă om urât
Pământu-i posomorât,
Dar eu chiar dac-aș fi surdă
Picioarele mă ascultă.
Strigătură:
Când aud trompetele
Nu-mi mai stau picioarele,
Când aud trompeta-n sat
Și beteagă sar din pat.
Sensul versurilor
Piesa exprimă bucuria de a dansa și de a participa la jocurile tradiționale. Versurile evidențiază pasiunea pentru dans și legătura cu tradițiile populare, invitând la veselie și celebrarea culturii locale.