Frunză verde meri domnești,
Cumătră, frumoasă ești,
Ia umple paharele
Să beie femeile
Că să poată chiui
Și covata a-nvârti,
Colăcel și busuioc
Finul să aibă noroc.
Strigătură:
Covățica să jucați,
Scăldătoarea s-aruncați!.
La un copac rămuros
Finul să fie frumos,
La un copac tinerel
Ca să fie voincel,
Voinic și de ajutor
S-aducă în casă spor,
Toarnă rachiu cu zahar
Ca să fie gospodar!.
Strigătură:
Chiuiți și strigați tare
C-am scăpat de scăldătoare.
Covata-i cu gura-n jos
Să cătăm un chip frumos
Pe covată să-l țintim
Noi în jur să ne-nvârtim,
Hai, Ileană, vino-ncoa
Că prea mult nu te-om ruga
Pe covată ca să stai
Rod bărbatului să dai.
Strigătură:
Covățică bună-avem
La anul altul scăldăm.
Hai, cumătră, hai și hai,
Altă treabă nu mai ai,
Cheamă bărbații cu noi
Să-i cinstești c-un vin de soi,
Noi bem vinul tămâios
Și cumătru-i bucuros
Că are un fin frumos
Cum pe lume n-o mai fost.
Strigătură:
Chiuiți, măi gospodari,
Pentru cumătrii cei mari,
Că ei tare-o ostenit
Și pe noi ne-or omenit
De când aici am venit.
Sensul versurilor
Piesa este o strigătură de nuntă, celebrând cumătra și finii. Versurile evocă tradiții legate de scăldătoarea copilului și urează noroc și prosperitate noii familii.