Ce-am auzit, măi bădiță,
Că tu ai altă drăguță,
Spune, bade, spune drept
Ca să nu te mai aștept,
Că te-aștept de-un an și-o vară
Cu dor greu la inimioară
Că mi-ai zis că m-ai lua
Când o rugini frunza.
De dorul tău, măi bădie,
Mă usuc ca frunza-n vie,
Mă usuc ca frunza-n vie
Și ca iarba pe câmpie,
Frunza se usucă-n vânt,
Eu de dorul tău oftând,
Iarba se usucă-n soare,
Eu de dorul dumitale.
Spune, bade, ce mi-ai dat
De nu văd ca tine-n sat
Nici la mers, nici la cântat,
Nici la dulce sărutat,
C-ai ochii mari și căprui
Și furi inima oricui,
Mi-ai furat-o și pe-a mea
De nu te mai pot uita.
Sensul versurilor
O fată își exprimă suferința și dezamăgirea față de bădița ei, care se pare că are o altă iubită. Ea își amintește de promisiunile lui și deplânge dorul și faptul că nu-l poate uita.