Trece dragostea prin apă,
Nu-i e frică că se-neacă,
Urâtul trece prin sec
Și strigă: „Mă-nec, mă-nec!”.
De s-ar vinde dragostea
Zi și noapte aș umbla
Și-aș cumpăra dragostea
Că mi-a secat inima.
Trece dragostea pe drum,
O grăbii să-i dau un fum,
Să se ducă la neica
Și să mi-l aducă-ncoa,
Că neicuța mă iubește,
Dragostea mi-o potolește.
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorul profund și căutarea dragostei pierdute. Naratorul ar face orice pentru a redobândi dragostea, simțind că inima i s-a uscat fără ea. Motivul apei simbolizează trecerea dragostei, în ciuda obstacolelor.