„Fluturele zboară departe”.
M-ai culcat și ai stins lumina,
Ținându-mă în siguranță
Și în sunetul nopții.
Fetițele depind de chestii ca astea.
Îmi spal dinții și îmi pieptăn părul,
Trebuie să mă duci peste tot,
Ești mereu acolo când mă uit înapoi.
Trebuie să le faci pe toate singur,
Fă-ți o viață, fă-ți o casă.
Nu poate fi așa de greu precum pare.
Și când nu pot dormi noaptea,
Lucrurile înfiorătoare nu sunt bune.
Tu mă ții de mână și îmi cânți.
Omida, în copac,
Te întrebi cine ești,
Nu poți merge departe, dar poți visa mereu,
Îți urez căldură și putere,
Nu te îngrijora, ține-te bine,
Îți promit că va veni o zi..
Fluturele, zboară departe.
Fluturele, zboară departe, (fluturele zboară departe)
Da din aripi, acum nu poți sta.
Ia aceste vise și fă-le să devină realitate
Fluturele zboară departe, (fluturele zboară departe)
Am așteptat această zi
Tot timpul și știu exact ce vreau să fac acum
Fluturele, fluturele, fluturele
Fluturele zboară departe.
Fluturele zboară departe.
Fluturele zboară departe
Sensul versurilor
Piesa vorbește despre tranziția de la copilărie la maturitate, cu amintiri despre siguranța oferită de părinți și speranța pentru viitor. Metafora fluturelui simbolizează transformarea și libertatea de a-ți urma visele.