Într-o zi o să-mi duci dorul
Chiar dacă inima nu-ți vrea
Și-ai s-alergi printre atâtea locuri
Unde de-obicei era inima mea.
Într-o zi o să-ți duc dorul
Chiar dacă inima nu-mi vrea
Și-am s-alerg printre atâtea locuri
Unde de-obicei era inima ta.
Chiar dacă-i bine, dorul nu mă ia
Chiar dacă nu ține iubirea mea.
Într-o zi o să duc dorul
La capătul muntelui, pe lângă noi
Și-am s-alerg printre pietre
Ce-ți cântă numele răsunător.
Într-o zi o să duc dorul
În pădurea cu tei ce au dat flori
Și-am să las în neștire
În freamătul frunzelor, lângă izvor.
Chiar dacă-i bine, dorul nu mă ia
Chiar dacă nu ține iubirea mea
Chiar dacă-i bine, dorul nu mă ia
Chiar dacă nu ține iubirea ta.
Și simt dorul cum mă ia
Tot simt ipa-ipu-a
Și simt dorul cum mă ia
Tot simt ipa-ipu-a.
Ai ai, dorul cum mă ia
Ai ai, ipa-ipu-a
Ai ai, dorul cum mă ia
Ai ai, ipa-ipu-a
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimentul persistent de dor și nostalgie față de o iubire trecută. Chiar și în momentele bune, dorul persistă, amintind de legătura pierdută și de locurile asociate cu persoana iubită.