Eu sunt nebun, ei sunt cuminți,
Dar cum eu sunt ce-am fost mereu…
Poate că cel cuminte-s eu,
Deși de câte ori le-o spun,
Eu pentru ei, sunt un nebun.
Eu mă urăsc, că nu-s ca ei,
Eu îi iubesc, că nu-s ca mine…
Ei beau și se mint, fără rușine.
Că-n ochii tuturor, ai mei trec drept nebun, că nu-s ca ei…
Dar cum din toți ei numai eu nu sunt ca ei,
Am să mă duc de voia mea la balamuc,
Și fiindcă nu-mi va părea rău, cumintele voi fi tot eu. X2
Sensul versurilor
Piesa explorează sentimentul de alienare și neînțelegere al unui individ care se simte diferit de ceilalți. Protagonistul se confruntă cu percepția celorlalți, care îl consideră nebun pentru că nu se conformează normelor sociale, dar ajunge să își accepte individualitatea.